E vara si pentru noi, cei mari, asta inseamna vreo 3 luni in care incap concediul, cateva vizite la bazin, iesiri la iarba verde, corp bronzat, altele din aceeasi categorie. Pentru un micut de 1 an si 4-5-6 luni, 3 luni reprezinta o transformare uluitoare. Inseamna ca incepe sa alerge, sa vorbeasca, sa arate din ce in ce mai bine ce il doare, sa invete din ce in ce mai multe lucruri, cu o viteza MAAARE :-).
Larisa e cea harnica atunci cand vine vorba despre comunicarea articulata. Incepe sa chiar zica cuvinte si daca nu reuseste e clar ca o intereseaza si ca se straduieste sa imite si sa repete. Sara debuteaza si ea cu timiditate. Sunt sigura ca stie de toate, dar ea se manifesta diferit.
Am citit (fara sa termin deocamdata, e drept) o carte despre cele 5 limbaje ale iubirii. Acolo spunea ca toti copiii au nevoie sa li se arate iubirea in toate cele 5 feluri doar ca doar unul dintre ele le dovedeste cu adevarat ca sunt iubiti si ii face sa se simta ocrotiti, in siguranta, doriti. Adica daca acela lipseste sau este insuficient, copilul nu se va simti iubit chiar daca va sti ca este iubit. Ele sunt: atingerile/imbratisarile, serviciile/cadourile, aprecierea/complimentele, timpul petrecut impreuna, declaratiile de iubire.
E foarte interesant: daca Larisa ma vrea langa ea, ma ia de mana si ma duce intr-un locsor in care sa ne jucam numai noi doua si de fiecare data cu aceleasi tipuri de jocuri (mai des trebuie sa vorbim despre animalele din carti, sa potrivim forme geometrice intr-un recipient, sa ne jucam cu masinutele- eu sa le dau drumul cu viteza pe podea si ea sa le astepte la capatul drumului, adica la peretele de care se lovesc :-) si sa mi le aduca inapoi pentru aceeasi miscare); daca Sara ma vrea langa ea, pur si simplu imi arata ca vrea sa o imbratisesz sau chiar sa o tin in brate. Sta incantata o perioada si dupa ce i-a ajuns isi vede de treburile ei mici si multe- pentru ca, nu stiti, dar Sara e deseori foarte ocupata. Mai nou isi analizeaza degetelele de la picioare, adica daca are ceva intre degetele sta si culege cu atentie toate scamele de la ciorapi care se aduna acolo hahahaha,; uneori mi le aduce cu mare importanta si imi atrage atentia sa mi le lase in palma! hihihi. Sau intoarce masuta lor de plastic cu picioarele in sus si o impinge si o stramuta pana in cealalta camera cu multe icnituri, poticneli, strategie (ca trebuie scoasa dintr-o camera si dusa in alta, va amintesc), si...certuri cu masa participanta :-)))) Sau o imbratiseaza pe Larisa ca intr-o menghina, ca la karate, pe podea si atata o iubeste de o lasa plangand pe Lari...
Despre vorbit... Azi dimineata, cand coboram scarile sa mergem la cresa, i-am spus Larisei "da-mi mana" si ea a repetat "Mana" cu vocea ei micuta :-). A mai incercat dupa aceea dar nu i-a mai iesit. Pe palierul pe care ne aflam era lumina dar un etaj mai jos nu, asa ca se uitau nelamurite la lumina si ne-lumina. Le-am explicat ca se face lumina cand trecm pe acolo si a spus "mina". Asta i-a iesit de mai multe ori. Uneori o striga pe Sara sau ii pronunta numele daca o intrebi, de ex, cine e in poza si zice "Saa". Stie cum fac cateva animale, in sensul ca iti si raspunde daca o intrebi. Stiu ca asta fac toti copii de varsta asta dar cand vezi la copilul tau evolutia asta e un miracol. Inteleg mai tot ce vorbesc cu ele si raspund unor intrebari sau cerinte mai complicate (adica cer 2-3 lucruri deodata: te rog, adu-mi ursuletul, e in camera cealalta sau, te rog, ia jucaria de jos si pune-o pe scaun si dupa aceea iti dau apa). Tot azi dimineata, in timp ce le schimbam, Larisa a inceput sa cante si sa gesticuleze cu manutele, Sara dupa ea- a fost foarte amuzant, am inceput sa rad si s-a oprit, am bruiat-o...
In rest, iti povestesc multe cu un limbaj alambicat. In mare reusesc sa inteleg la ce se refera dar e delicios sa le asculti si sa le urmaresti pur si simplu, ele cu treaba lor, in masina sau acasa sau la masa... imi vine sa le manac cu lingurita :-).
Vineri seara plecam la mare... Sper sa fie grozav si sa ne bucuram de mare, soare, nisip fara nimic care sa ne umbreasca vacanta... Am sa povestesc cum a fost!
Sa fim sanatosi!
