In ultimele doua zile am experimentat lucruri noi: cum e cand copiii tai ti se incurca printre picioare si circula peste tot si pun mana pe tot ce ti-ai "dorit": aragaz, matura, aspirator, sertare :-). Le-am asezat in premergatoare si le-am lasat usa deschisa (am mai facut asta de multe ori). De data asta au iesit din camera si s-au tot dus, amandoua, una dupa alta, cu viteza, lovindu-se de ce le statea in cale: pereti, scaune, mobile, usi inchise (cea de la intrare, din fericire). Au fost foarte nemultumite atunci cand le-am obstructionat miscarile. Oricum, mi-a placut mult se le vad circuland prin casa, chiar daca a trebuit sa fiu si cu ochii pe ele si sa imi vad de treburile pe care le aveam.
Imi sunt dragi tare in curiozitatea si noua lor viteza de deplasare.
Ce pot sa spun este ca sunt ascultatoare: stiu ce inseamna un ton sau altul al vocii mele, inteleg cuvantul "lasa" (evit pe cate posibil "nu" si "nu e voie") si nu insfaca chiat totul fara sa mai lase din mana indiferent de reactia mea. De asemenea ma obisnuiesc sa le atrag atentia numai daca ating/trag/deschid ceva ce chiar nu ar trebui: perdea, draperii, aragaz, matura (nu de alta dar perii ei nu sunt tocmai foarte curati daca o folosesti des), cabluri (ce a mai ramas pe afara).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu